Într-o lume gri-blazată lipsită de entuziasmul clipei, în toiul unor crize -economică, alimentară, nucleară, într-un showbiz dubios valoric, poluat de vedetisme, de ,,concerte incendiare” , într-o societate în care publicul așteaptă cu ochii măriți de curiozitate dezarmantă verdicte în cazul unor divorțuri ,,de interes național” sau bălăcăreala publică în care s-a transformat politica actuală - ei bine, chiar în această lume, aseară, la Sala Palatului din București, Horia Brenciu a oprit magic timpul în loc pentru miile de persoane venite alături de el.Tuturor ne-a amintit într-un mod aproape nepământean, lecția despre frenetismul de a cânta din toata ființa, despre bucuria de a cânta pentru a-i tulbura pe cei din sală profund, obligându-i cu tot dinadinsul la râs și la plâns, deopotrivă, lecția despre exuberanța de a te simți viu! Omul acesta a strâns la un loc, printr-o minune, o suită de instrumentiști excepționali, care au interpretat însă și vocal, pe rând, impecabil, impresionant (așa cum Anda Adam nu va reuși niciodată, nici măcar la concertul ei din New York!și nici mulți alții!!)muzică de absolut toate genurile, în nenumărate limbi, refrene de care sufletele celor prezenți nu se vor dezice poate niciodată.A surprins uluitor prin succesiunea minunată a muuultor momente, prin elogiul adus unor genii ca Gheorghe Dinică sau Florian Pittiș, prin duetele realizate regizat cu Smiley, cu Mihai Mărgineanu sau efectiv ad-hoc cu Oana Sârbu(pe care a identificat-o în sală, ca spectator).A reușit să concretizeze ideea de show...în sensul complet, complex al acestui termen înțeles prea des greșit pe la noi! Poate părea neadevărat, dar nu au lipsit de la această lecție-surpriză oameni veniți din Iași, din Brașov, din alte colțuri ale țării; l-am aplaudat cu toții, nebunește, cu palmele și cu tot sufletul, recunoscători pentru o seară fermecată , pe care l-am obligat și noi, spectatorii, la rândul nostru, să o prelungească cu mai bine de o oră și jumătate...
P.S.Dacă aș face acum ce imi spune inima, voi dedica adauga trei dintre cele mai iubite melodii ale mele, cu dedicații...
-,,Fac ce-mi spune inima!”-pentru cine a avut un week-end greu, cu munca, cu privare de Internet si telefon fix;
-,,Lucruri simple”-pentru voi, fetelor, cu miliarde de mulțumiri!!(una a propus să mergem acolo, alta a făcut rezervările și au iesit ... cele mai minunate lucruri simple pe care le-am trăit împreună...și cred că si separat!)
-,,Septembrie, luni”-doar pentru mine!!E a mea, și nu mă îndur să o împart cu nimeni!!
